De 3 zile ma chinui sa scriu ceva despre problema Kosovo si nu reusesc. E greu sa gasesti o pozitie buna pentru ca situatia are foarte multe taisuri. Nu ma voi pronunta clar PENTRU sau IMPOTRIVA independentei declarate unilateral al noului stat Kosovo asa cum majoritatea politicienilor romani s-au grabit sa o faca. Si cel mai important argument pe care l-au gasit este ca se va crea un precedent pentru alte regiuni majoritar etnice din lume. Da, va crea un precedent pentru Osetia, pentru Cecenia si in general pentru provinciile anexate fortat prin diverse politici expansioniste (crearea Yugoslaviei si a URSS-ului a reprezentat un adevarat genocid teritorial) dar dorinta lor de desprindere vine ca un act normal, organic de care nu ar trebui sa se mire nimeni. Cum ar fi fost ca Ucraina, Belarus si Moldova sa ramana parte din Rusia dupa caderea URSSul? La noi, tinutul secuiesc nu are nici o sansa sa devina independent iar motivele sunt destule. In primul rand nu e o provincie istorica independenta (asa cum era Kosovo), nu a fost anexata brutal din dorinta de cucerire a vre-unui lider roman, e complet in interiorul Romaniei iar un stat-in-stat are sanse mult mai mici de detasare de acesta. Nu in ultimul rand Romania e membra UE si integritatea ii este garantata sau cel putin ar trebui sa ii fie.
Este normal ca Rusia sa fie impotriva independentei kosvare, a inceput sa piarda din influenta pe care o avea in tarile din fostul bloc sovietic, ultimul lucru pe care si l-ar dori este ca si mai multe tarisoare sa se desprinde de la sanul Mamei. Cred ca Putin nu e atat de increzator in succesorul sau si nici in puterea pe care o va avea din spatele acestuia pentru ca in ultima vreme Moscova a inceput sa isi formuleze obisnuitele amenintari din ce in ce mai direct. Daca pana acum lasau de inteles, faceau aluzii si se ascundeau in spatele unei perdele democratice, in ultimele luni au folosit o atitudine mult mai transanta. Nu e vorba doar de amenintarea ca va sustine separarea provinciilor separatiste din Georgia ci si de amenintarile impotriva Ucrainei legate de posibila intrare a acesteia in NATO.
Cred ca in ultima vreme ne-am concentrat prea mult pe orientul mijlociu si am ignorat faptul ca batranul continent inca mai are destule de aratat lumii in materie de ura intre popoare si razboaie fara sens. Cand eram in liceu am fost invatat, in bunul spirit al formulelor fixe de predare din invatamantul romanesc, ca inainte de Primul Razboi Mondial problema balcanica era un “butoi cu pulbere ce astepta sa explodeze”. Se pare ca Europei nu i-au ajuns doua razboaie pentru a se debarasa de vechile dispute care sunt puse din nou in discutie astazi. Si sunt sigur ca din butoiul acela de pulbere a mai ramas destul si pentru o continuare ce va incheia trilogia.
